joi, 8 septembrie 2011

Despre o prietenie adevarata.

Cati ani au trecut de cand ne-am vazut pentru prima data, Hanicaa?? Doi,trei poate chiar patru.Ne-a cunoscut dintr-o intaplare, si de atunci cred ca nimic nu e intamplator .Totul a inceput intr-o zi de vara.Nu tin minte exact data , stiu ca eram la Snagov si ca ma plictiseam. Nu a trecut mult si o fata vesela , mai inalta de cat mine  si mult mai coapta la minte a strigat la poarta :Deliaaa!!Primul meu gand a fost : Cine stie ce o mai vrea si fata asta de la mine ? De unde imi stie ea numele? Am trecut peste toate gandurile mele de copit tampit si am alergat sa ii deschid.  Mi-a zambit, eu am poftit-o in curte , ea si-a rezemat bicicleta de gard si apoi ma urmat.Mi-a spus ca o cheama Simona si ca are aceeasi varsta cu mine ..Apoi mi-am amintit ca bunica obijnuia sa imi vorbeasca despre ea, ca ar fi un fel de verisoara de a mea, mai indepartata ce-i drept , dar cui ii mai pasa atunci.Nu stiu cat de repede a trecut timpul.Ne-am povestit una alteia tot ce ne trecea prin minte in acel moment. Asa se face ca la sfarsitul zilei aveam impresia ca  o cunosc de o viata.S-a scuzat (se vedea de pe fata ei ca era mult mai linistita ca mine) si a spus ca trebuie sa plece , insa mi-a promis ca are sa mai treaca pe la mine .Eram fericita .In sfarsit gasisem pe cineva care gandea la fel ca mine. De atunci a trecut ceva , ani buni, noi suntem aceleasi, poate ca ne leaga mai multe lucruri acum, vacante petrecute impreuna, nopti nedormite in care obijnuiam sa vorbim pana la 4-5 dimineata.Mii de sfaturi pe care mi le-a dat, micile cadouri care  ni le daruiam una alteia , noptile lungi de vara petrecute impreuna si cate si mai cate . Cam atat pentru azi :)


P.S: Te iubesc !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu